Cand am auzit pe twitter prima data de Lecturi Urbane din Bucuresti, mi-am zis ca trebuie sa trec si eu printr-o astfel de experienta. Pe atunci nu eram in Cluj Napoca, ci eram acasa la mine, in Bihor. Imi citeam la faculta twitturile si am vazut “lecturi urbane a la Cluj”. Am zis ca e un must have si i-am dat mail Cezarei cu datele mele.
Ieri dimineata mi-am dat seama ca e ziua, ziua “lecturi urbane a la Cluj”. M-am trezit voioasa (si nu am mers la cursurile de portugheza) si m-am pregatit sa merg la Iulius Mall care e aproape de mine. Vremea m-a cam deprimat, adica a nins si a fost urat, dar asta nu a contat pentru noi. Ne-am adunat, am facut cunostinta cu multi pentru ca deh eram cam in plop fiind prima intalnire de genul acesta si ne mai participand la tweetmeeturi sau blogmeeturi in Cluj. Aproape de ora “terminus” ne-am dus la prima statie din traseul busului 24b, eram ingrijorati, daca vine 24B scurt, ne urcam in 24? Ce facem etc.? Frica ne-a fost risipita cand a aparut 24B lung. Ne-am asezat langa geam si am inceput sa citim. Mass media locala a fost alaturi de noi, ii vedeam cum incercau sa isi faca loc printre calatori cu microfoanele in mana si cu camerele de filmat sau fotografiat.
La inceput langa mine s-au pus niste batranei, care incercau sa traga cu ochiul la ce facem noi, la ce citim, mai sa nu incerce sa citeasca ceea ce citim si noi. Semnele de carte erau la vedere, dar totusi nu ne-au intrebat care e faza.
Prima persoana de care imi voi aduce aminte la lecturi urbane, a fost o doamna careia i-au luat interviul cei de la Realitatea TV. Dupa ce a terminat cu scurtul interviu, eu si cu cealalta voluntara, am abordat-o. I-am explicat care e treaba cu proiectul si ne-a spus ca: “Cartile sunt viata mea si am preferat din totdeauna sa dau bani pe o carte decat pe o bijuterie. La fel am crescut-o si pe fiica mea, in acelasi spirit, si imi pare rau ca acum are de suferit”. Si intr-un fel are dreptate. Ne-a spus ca nu poate citi in autobuz pentru ca are astigmatism pronuntat si pentru ca i se face rau, dar ca intotdeauna va sustine un astfel de demers.
M-am bucurat cand am vazut ca am dat si de astfel de oameni, pentru ca si pe mine mami m-a crescut “in spiritul cartilor” si tot timpul ii ziceam mamei: “mamiiiiii vreau carti de ziua mea”. De altfel am invatat sa citesc singura, asa ca intalnirea cu aceasta doamna m-a bucurat tare mult.
Au mai fost cateva persoane abordare, printre care si o tanara studenta (cred ca la FSEGA), care ne-a spus ca avem dreptate si ca e o campanie foarte buna mai ales ca multi tineri nu mai citesc.
Pe parcursul calatoriei mele am observat diferite tipologii de oameni: cei curiosi de ce facem, dar prea timizi, cei neinteresati de proiect sau pur si simplu nebagatori de seama, cei cu castile in urechi si pe sistemul “nu vad, nu aud nimic” si am observat la o doamna sistemul “mi-e frica” adica nu vroia sa fie interesata, au vrut cei de la radio sa ii ia interviu a zis ca nu o intereseaza, ca nu vrea si sa o lasam in pace 
). Am mai auzit niste doamne vorbind ceva si am prins din zbor “citesc beletristica” si cred ca se refereau la noi. Pe parcursul drumului am incercat sa experimentez diferite locuri din bus, ca sa vad unde pot aborda oamenii. Mi-a placut sa vorbesc, sa le zic care e scopul nostru, pe cand fetele dadeau semnele de carte, eu eram porta-vocea lor =))
A mai fost foarte interesanta si amuzanta intalnirea cu niste tunisieni (Daca tin bine minte)care sunt la studii in Cluj, carora Sorin le-a explicat care e treaba. Am ras foarte mult cand ne-au zis chestiile care le stiu in romana: bani. mancare, foame etc ) Chestiile esentiale =)). Au zis la un moment dat: “pai daca citim in bus si uitam sa ne dam jos la statia la care trebuie?” )) Buna remarca
Catre finalul calatoriei, inainte cu cateva statii de Iulius Mall si dupa ce cativa voluntari s-au dat jos, m-am asezat langa un domn, pe la 40-50 de ani (nu stiu exact) pe care l-am abordat. Nu stiu, mi se parea mie ca ar trebui neaparat sa vorbesc cu el si sincer nu am regretat. De la primul cuvant mi-am dat seama ca nu am gresit in alegerea facuta. Mi-a spus ca stia de demersul nostru din anunturile din presa, dar ca nu si-a dat seama ca chiar azi avea sa se intample acest lucru. Mi-a mai spus ca are peretii casei tapetati cu carti, chiar si in pivnita are carti si ca de fiecare data are o carte la dansul. Mi-a aratat ca si acum si-a luat editia de mitologie (nu mai tin minte de unde) si mi-a spus ca e foarte buna. Apoi am mai discutat cu el si cu inca o alta voluntara despre carti, despre faptul ca a ajuns sa nu mai aiba unde pune cartile si ca “niciodata o carte nu va putea fi inlocuita cu nimic”, nici macar cu cartile in format audio sau e-bookuri. Calatoria a fost prea scurta (S-a dat jos la statia de dupa Piata Marasti) pentru a putea vorbi cate am fi vrut, insa a fost asa de receptiv si am fost bucuroasa sa vad ca mai sunt si astfel de oameni.
Mai trist a fost sa vad ca toti tinerii erau cu casti in urechi si recunosc ca si eu mai merg asa, mai ales seara cand sunt prea obosita sa pot citi, dar sper sa le fi trezit interesul. La inceput am zis ca oamenii sunt reticienti si ca prea putini erau interesati, dar dupa ce i-am abordat au fost mult mai deschisi, probabil nu stiau cum sa ne ia. A fost o exprienta super, pe care vreau sa o repet. Am intalnit oameni minunati, chiar daca unii au fost mai “tematori”. Pe altii ii abordam noi cand vedeam ca discuta despre noi cu altcineva si le explicam. Vremea nu ne-a impiedicat sa fim voiosi, sa le vorbim oamenilor despre proiect. Eu una nu sunt genul careia ii place sa intre tare in vorba cu strainii, dar acum mi-a placut asa de mult, incat de-abia asteptam sa ii spun urmatoarei persoane despre scopul meu acolo.
A fost o activitate pentru sufletul meu, pentru ca am carti, iubesc cartile, pentru ca asa am fost crescuta. Mi-a dat o stare de bine si m-am bucurat cand am vorbit cu mami si mi-a zis ca e foarte fericita ca am participat la acest eveniment. De la evenimentul de ieri am o stare de bine, ma bucur ca a fost o reusita. Am reusit sa schimbam ceva si sunt ferm convinsa ca data urmatoare va fi si mai bine si speram la cat mai multe editii. A fost funny ca unii credeau ca suntem din Bucuresti, dar le-am zis ca noi am aflat de evenimentul din Bucuresti si ca am dorit sa-l aducem si in Cluj, pentru ca pierdem mult timp pe bus (mai ales pentru cunoscatori pe 24b si 25) si ca nu numai in bus/troleu si ca si la coada undeva e bine sa ai o carte cu tine.
Multumesc tuturor celor care au participat alaturi de mine, sunt happy ca v-am cunoscut si sper sa ne vedem si data urmatoare. Imi pare rau ca nu au ramas mai multi la ceai dupa intalnire, dar si acolo a fost misto, am pus planurile urmatoarelor intalniri.
Love u Cluj and thank u Bucharest
sursa poza: AdevarulCluj…(10ks)
???? Mergi la 1, la 2…dar 6??????????? (ps: la noi nu este limita de mariri, la alte facultati se permit doar 2 mariri si doar daca esti integralist). In fine…sunt si dezamagita si bucuroasa siiiiiiii…vreau sa vina practicaaa. We’re gonna have some fun 
(
